Ce a însemnat “românește la Bran”

În primul act al excursiei cu ″clasa blogosferică″ la Bran, ce a avut loc weekend-ul proaspăt consumat, am fost întrebat de câțiva camarazi de pe Twitter, pe un ton retorico-miștocar, ce înseamnă ″românește la Bran″.

Pentru că simțeam că răspunsul pe care mi-l proiectam în minte era doar vizual iar transpunerea sa în cuvinte îi va rătăci din consistență, am preferat ca mai întâi să experimentez provocarea celor de la J’Info Tours, urmând a-mi găsi cuvintele undeva în mișcare pe potecile din Șimon și Bran. Și asta am și făcut, dându-mi seama că vă pot explica cel mai bine făcând o paralelă între o experiență normală la Bran și cea “românescă”.

Fix cu o săptămână înainte, am fost în Bran alături de membri ai familiei pentru a sărbători o aniversare. Am închiriat câteva camere la o pensiune de “peste drum” de castelul Bran (patroana pensiunii a lucrat, la vremea ei, într-o fabrică de armament.. testa bombe) am luat după noi băutură și mâncare, de muzică s-a ocupat Winamp-ul și am petrecut două zile frumoase la munte, cu mici plimbări prin Bran și o vizită la Muzeul Vămii Medievale, unde am făcut rost de niște informații pentru un articol pe blog. Asta ar putea fi numită “o experiență normală la Bran” sau “omenește la Bran”.

Weekendul ăsta, când am mers alături de mai mulți bloggeri și cei de la J’Info Tours, povestea a decurs altfel: ne-am cazat vineri seara la pensiunea Valea Arginților din Șimon. Gazdele ne-au întâmpinat  corespunzător cu pâine, sare, pălincă și vișinată. Am fost serviți cu cea mai bună mâncare pe care am mâncat-o vreodată în afara bucătăriei bunicii mele iar carafele de vin bun și de cursă lungă veneau pe bandă rulantă. Pensiunea, concepută și decorată în stil tradițional românesc, a însemnat pentru noi mai mult decât o masă și-un pat. Toate obiectele care decorau încăperile parcă erau exponate de la Muzeul Țăranului Român. Grădina în care ne-am petrecut ore bune stând la vorbă avea farmecul ei aparte, de cele mai multe ori dat de cei doi ponei care tropăiau în toate direcțiile. Chiar dacă am făcut doar o scurtă drumeție pe munte, pensiunea Valea Arginților mi-a dat senzația că am fost într-o continuă plimbare în natură. Am avut ocazia să văd cum se face brânza și ciorba la cazan pe foc de lemne. Am făcut chiar și un drum până la Festivalul Oierilor, în Zărnești.

Toată experiența trăită weekend-ul aceste poate fi numită cu siguranță “românește la Bran” pentru că a trăi românește înseamnă să bei și să mănânci bine (de nu te mai poți opri), să stai cu burta-n sus în aer liber și să asculți un taraf bătrân, dar vioi, pe fundal.

Mai multe poze de la această acțiune găsiți aici, aici și aici. Voi reveni cu un articol despre o discuție interesantă și inspirațională pe care am avut-o cu patroana pensiunii, care este și patroana J’Info Tours (o agenție de turism care are 22 de ani de activitate).

 

Au mai scris despre “românește la Bran” și Cristian Șuțu, Mădălina Antohe, Laurenţiu Buică, Anca Şerban, iYli, Travel Girls, Cristina Bazavan şi Alex Filip.


credit foto: 1001 călătorii

Adauga un comentariu

Campurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicata.