Aşa e!… zic că este greu,
Să nu gaseşti nimic unde se termină un curcubeu.
Să fii cu mintea după un “mai bine”, mereu,
Să simţi, cateodată, că nu ai niciun Dumnezeu,
Fiindcă, atunci, unicul tău zeu..” e sfântul leu”.
La muncă te simţi aliniat ca in prima zi de şcoală, in careu,
Şi te muţi, te muţi casier la bancă, salariu bun, stai la ghişeu,
Realizezi că banca e, de fapt, o cuşcă, iar tu un cimpanzeu.
Faci ca el, te sui pe birou, urlii şi fugi.. mergi teleleu.
Parcă nu eşti, ce planuiai tu, când erai încă în liceu.
Când, la fel ca şi acum, aveai in buzunar bani de un saleu.
Acu’ nu mai e timp, să îţi reproşezi că nu ai urmat un traseu,
Sau că nu ai avut, precum alţii, suficient tupeu..
Arunci un ochi, plin de speranţă, sa vezi ce deţii in portmoneu,
Pe un plastic, ce umple golul, vezi că te apropii de al vieţii jubileu,
Se pare că eşti incă un “peştisor de aur, ce o să sară din acest.. heleşteu.
6 comentarii Adaugă comentariu
Poate ca nu e ceva care tzine de destin, ci de alegeri facute la un moment dat. Poate ca nu e nici ceva ce trebuie asteptat, ci mai degraba, e ceva ce trebuie realizat. GREU este pentru ca, sometimes, we try to hard…
cerebrala fata.. :D
da’ tu ce vroiai “sa te faci” cand erai in perioada liceului :D?
student :) oricum, nu este vorba despre mine in chestia asta rimata.
vai Marian, bine ca mi-ai spus ca nu este vorba de tine, nu de alta, dar aveam de gand sa insist sa ma angajezi si pe mine la banca!
:))