Junior Shaormar la 50 de ani | Mariciu.ro

Junior Shaormar la 50 de ani

Cum tradiţia de vineri seara mă obligă să fac, în încheierea programului de golăneală, un pit stop la o shaorma bună (cu de toate) şi-un ayran, ieri seară am făcut acest lucru.

 

În timp ce aşteptam la coada clasică a unei shaormerii celebre din Bucureşti, am asistat la o scenă care mi-a dat de gândit şi de povestit pe blog:

 

Un client nemulţumit că i s-a pus varză în obiectul desfătării papilelor gustative, asta după ce a cerut expres să nu i se pună, a cerut altă shaorma, dându-i cu retur celei “greşite”. Moment în care şeful unităţii de alimentare a populaţiei a chemat shaormarul care a făcut respectiva greşeală în faţă, pentru o execuţie publică. Şaormarul s-a rupt din gaşca de bărbaţi îmbrăcaţi toţi într-un alb uşor pătat de muştar, ketchup, maioneză şi sos magic şi a venit “la ghişeu”, tot transpirat şi pregătit pentru o urechere în faţa mulţimii nervoase.

 

Gică, cum am aflat ulterior că îl cheamă, era un bărbat la vreo 50 de ani, cu mâini de strungar şi privirea omului prins fără bilet de către controlorii RATB. Era nou în branşă iar asta îl făcea neîndemânatic în umplerea lipiei cu ingredientele magice. Colegii lui aveau o urmă de respect faţă de vârsta lui, probabil apropiată de cea a părinţilor lor, iar asta îl scăpa pe Gică de sălbaticele miştouri pe faţă.

 

Şaormarul şef de la gişeu l-a luat tare pe Gică: “Bre, care a fost comanda?”

 

“Mică, dulce, la pachet”, răspunde Gică cu vocea tremurândă, de parcă stătea el în frig, la coadă..

 

Clientul nemulţumit, aruncă shaorma pe tejgeaua din faianţă şi pune o mână de sare pe rana deschisă a lui Gică: “Nu, domnule, era mică, dulce şi fără varză. Pe asta s-o mănânci matale!”.

 

Moment în care, din spate, intră un tânăr dornic de afirmare şi îi pune clientului sub nas o shaorma mică, dulce, fără varză şi îi rupe puţin hîrtia protectoare într-un colţ, pentru mai mult efect. Apoi, cu o voce puternică, îi zice: “Poftiţi comanda corectă, domnule! Ne cerem scuze pentru greşeală!”, după care îşi freacă mâinile şi îl ia pe Gică de gât, conducându-l astfel spre gaşca de băieţi în alb cu pete de muştar, ketchup, maioneză şi sos magic.

 

 Gaşca se strânge în jurului lui Gică iar tânărul cu vocea puternică îi zice pe un ton şmecheresc: “Gică, îmi eşti simpatic, dar de câte ori te întorci de la ţigară zici că te transformi. Bre, tu ce fumezi acolo?”.

 

Gaşca râde, şeful de ghişeu îmi ia comanda iar băieţii în alb se apucă de treabă.. Pe Gică nu-l mai diferenţiezi din mulţime, e parte din ea. E partea de 50 de ani din ea…

 

2 comentarii

  1. Este bine ca totusi are puterea sa inceapa un drum nou. Putini sunt cei care la 50+ ani mai au curajul sa se recalifice…

  2. Da! Mie mi-a fost greu la 25 de ani, sunt convins că la 50 de ani este aproape imposibil.

Adauga un comentariu

Campurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicata.