Aseară m-am întâlnit cu un amic care avea mâna serios bandajată. Nu era ruptă, dar mormanul de cârpe elastice cu care își învelise mâna semnaliza problema la fel de tare cum o face și un ghips pe tot brațul sau o pancartă deasupra capului: “Am avut un accident”.
Prima mea reacție a fost clasicul reflex de a-l întreba “Ce ai pățit, nene?” și de a părea îngrijorat pentru el. Iar răspunsul lui a venit sec ca egalul Stelei cu Gaz Metan Mediaș: “M-am lovit!” (no shit).
Atunci am realizat că principala problemă cu care te confrunți atunci când ai o accidentare puternic semnalizată, de un ghips, de un bandaj sau, pur și simplu, ai o mare zgârietură într-un loc vizibil, toată lumea va veni la tine să îți audă povestea. Cel mai probabil, tipul a răspuns la întrebarea asta încă de la prima aplicare a bandajului pe mână. Era clar sătul de grija prefăcută a celor din jur și de întrebarea care parcă îi era adresată pe post de salut de către toată lumea.
Ideea e că oamenii trăiesc ca să audă o poveste senzațională… iar bandajul tău semnalizează “Senzațional! Exclusiv! Află povestea accidentării mele cu doar o întrebare! (CLICK AICI!)”. Nu am avut vreodată ceva în ghips, nici măcar o luxație-ceva, am avut doar o arcadă spartă și fix cu așa ceva m-am confruntat și eu.
Partea bună e că acum există Facebook și este suficient să bagi un status acolo “Mi-am rupt mâna la curling”, vei genera un val de comentarii, like-uri de la cei care se bucură să audă asta și poate chiar și niște share-uri. Astfel scapi de câteva sute de întrebări de tipul “Ce ai pățit, nene?”.
sursă foto: Piccsy.com
2 comentarii Adaugă comentariu
sa vezi cand esti in carje cum e :))) macar poti agata mai usor gagicile care empatizeaza cu drama ta :D
:)) e bine că ai reușit să vezi partea plină a paharului (sau partea “neghipsată” a piciorului):D