Pentru cei care nu ştiu, păcănelele sunt jocurile electronice de noroc gen 777 de alta-dată acum transformate în “broscuţe”, “Aladin”, “cireşele” şi multe-multe altele.

 

Înainte le găseai prin barurile ieftine şi prin alte locuri dubioase iar acum le găseşti peste tot, la Loto, la Stanely Bet, în general la orice agenţie de pariuri care se respectă şi sunt multe pentru că românul are obsesia pariurilor în sânge şi se laudă cu asta.

 

Ce nu înţeleg eu la respectivii jucători  este faptul că se încăpăţânează să joace la păcănele în ciuda faptului că şi-au dat seama până acum că jucăriile alea electronice sunt programate să dea un foarte puţin la sută din cât le iau. La orice alt tip de joc de noroc cred că sunt mai multe şanse de câştig, dar nu.. românu’ nostru stă şi bagă sute de lei în burta acelor maşini de mâncat bani.

 

Mereu când trec pe  lângă un loc de pierdut bani d’ăsta mă uit înăuntru şi văd cum un tip stă pe scaun, cu o ţigare pe care o ţine cu o silă de miliardar în mână, cu o privire de parcă sparge codul lu’ DaVinci şi cu mâna pe nişte butoane de parcă la cea mai mică apăsare a lor poate salva lumea ca Bruce Willis. Pe când în spatele lui sunt vreo cinci-şase tipi care în aparenţă ţin cu el în lupta cu şansele dar dacă prin absurd căştigă îl înjură că le-a furat norocu’ (Băga-mi-aş, puteam fi eu la butoane!).

 

Toată lumea se uită la ecranele alea şi crede că le dă o logică, că le găseşte un algoritm câştigător, că dupa două banane şi o cireaşă dacă ridică miza la o sută clar pupă JACKPOT-ul.

 

Sunt zeci de oameni d’ăştia numai la mine în cartier, soţul florăresei de la colţ care când stă el la “ghereta cu aer condiţionat şi televizior” (mulţumită lu’ HOnŢanu) cum face cincizeci de lei se duce ţintă la “broscuţe”. Mai îl avem pe eternul beţiv şchiop care îşi înfruntă cu stoicism soarta şi când joacă la păcănele o face din superstiţie din picioare picior. Ah, era să o uit pe soţia soţului florăresei care joacă sume mai mici. Vânzătoarea de la loto care când strânge zece lei, din şpaga lăsată ca superstiţie de jucătorii la loto, o bagă în aparatul cu “Aladin şi duhul”. Puştii de liceu care visează să se îmbogăţească peste noapte care joacă banii părinţilor nici nu merită precizaţi, pentru că ei nu o fac “profi” precum cei mai sus menţionaţi.

 

Aşadar sunt mulţi oameni care joacă, mult mai mulţi care s-au lăsat din lipsă de bani sau din alte motive obiective şi incomensurabil de mulţi care îşi vor descoperi această pasiune în viitorul apropiat. Eu am scris asta în speranţa că dacă vreunul dintre ei va citi asta îşi va da seama ce penibil îi stă pe scaunul ălă, SCAUNUL ELECTRONIC.

În altă ordine de idei vă urez MULT NOROC! :)

(foto)

8 comentarii Adaugă comentariu

  1. Mai bine joci la pariuri sportive…Ai sanse mai mari sa castigi

  2. Eu personal nu am atins niciodata un aparat de genul asta, dar am avut un coleg care cunostea un mic truc. La fiecare 10.000 de lei pariati, apasa niste butoane intr-o anumita ordine si castiga 50.000 de lei. Eu preferam sa joc un Tekken sau un Desperados :))

    • @Orlando, de jocuri d’astea nedăunătoare portofelului mai mă “mânjesc” şi eu :))

  3. Prefer pariurile,macar trebuie sa astept 90 de minute ca sa risc alti bani.La pacanele e posibil sa bagi bani la 5 minute.:D

  4. Orice ar zice lumea, e distractiv. Te fac sa simti ceva. Unora le plac jocurile cu impuscaturi sau cu carti. Altora le plac jocurile astea extrem de simple, la care doar apesi un buton si se intampla ceva. Mai e si faza ca poti castiga ceva palpabil. Secretul e sa le vezi totusi doar drept o modalitate de divertisment si nimic mai mult. Daca iti pica si ceva, cu atat mai bine. Dar sa stii mereu cat joci. Stabilesti ca joci de 50 de lei si asa faci. Te opresti dupa. Eu joc o data la cateva luni pe bune si in rest gratis pe site-uri online, pentru ca ma relaxeaza. Nu joc mai mult de 50 de lei si nu joc in ideea ca o sa castig. Imi dau seama totusi ca prezinta niste riscuri jocurile astea. Dar nu e vina jocurilor sau a cazinourilor, ci a omului. Poate si pentru ca multa lume nu o duce bine, e usor sa visezi ca o sa prinzi un premiu mare si il tot vanezi. La fel, e usor sa te refugiezi in jocuri ca sa fugi de probleme. E nevoie de mai multe campanii pt jocul responsabil si de educatie. Si de mai putina coruptie si un trai mai bun.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.