Am dat zilele trecute peste un interviu pe The Money Channel cu Cosmin Gușă. Singurul motiv pentru care am stat mai mult de o secundă pe respectivul post la vederea unui chip de pulitician român a fost faptul că mi s-a părut interesantă contradicția dintre ceea ce voia să transmită respectivul individ prin limbajul corpului și ce se vedea de fapt.

 

Gușă stătea picior peste picior și răspundea aparent destul de relaxat la toate întrebările pe care i le adresa prezentatoarea. Poziție standard de relaxare sau de transmitere a mesajului: “Uitați-vă la mine ce relaxat sunt în timp ce duduia asta îmi pune întrebări deranjante!”. Ce îl trăda, de fapt, pe domnul Gușă era tocmai mișcarea pe care o făcea din laba piciorului suspendat, ori de câte ori întrebările prezentatoarei creionau un oarecare atac.

 

Nu vreau să fac politică, tocmai de asta nici nu am dat vreun detaliu despre întrebările și răspunsurile din respectiva emisiune. Pe mine mă interesează, de fapt, faza asta cu statul picior peste picior. Eu, de exemplu, chiar nu mă simt confortabil în poziția asta. Iar motivele sunt atât de ordin fizic cât și de ordin psihic.

 

Dacă vorbim de motivul fizic, singurul mod în care pot să stau picior peste picior fără să mă simt de parcă îmi plesnesc pulpele și mi se storcesc “bijuteriile” este cel în care îmi sprijin glezna piciorului suspendat în genunchiul celuluilalt picior, dar așa stăteam în copilărie, când spărgeam semințe în fața blocului. Mi se pare o poziție golănească, pe care o mai practic doar la fotbal când vreau să verific dacă mi s-a găurit talpa ghetei de fotbal. :))

 

Motivul psihic este oleacă mai complex, așa cum sunt, de altfel, toate nebuniile mele. Am încercat de câteva ori să stau în poziția respectivă, dar ori de câte ori am făcut asta, m-am simțit ca Sharon Stone în Basic Instinct, poza de mai sus este grăitoare. :)) Adică, mă scuzați ca zic asta, dar nu că mi se pare că e o poziție lipsita de masculinitate, în mintea mea bolnavă mi se pare că este:

 

fie o poziție de flirt feminin

 

fie o poziție de snob care l-a văzut într-o poză pe Patapievici stând așa și i s-a părut interesant

 

fie o poziție de politician, care a fost învățat la cursurile alea la care îl trimite partidul ca într-un interviu să facă pe relaxatul… iar poziția picior peste picior se află în ABC-ul pozițiilor relaxate.

 

 

Acu’, îmi cer scuze dacă vreunul dintre voi practică poziția asta în mod curent. Dar mie mi se pare o poziție dubioasă și nu îmi este frică să zic asta “în blogul mare”.

 

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.