Există un individ pe Internetul românesc pe nume de scenă Julius Constantinescu. Acest individ este un utilizator de Facebook care are cel mai bun randament la capitolul hăhăieli generate cu voce tare atunci când îi citesc statusurile. Am o hăhăială cam la două statusuri, iar omul postează multe statusuri.
Mă rog, postează când îl lasă Facebook-ul și armata de “postaci”/“reportatori” de meserie, armată trimisă la treabă de pesediști din banii ăia publici sifonați cu stil și grație.
Pe scurt, Julică și-a cam luat în ultima perioadă mai multe suspendări a câte 30 de zile bucata, după ce niște indivizi i-au dat report pe diverse motive care sunt penalizabile în manualul de conduită al Facebook-ului. Cu alte cuvinte, băieții au învățat metode noi de a-i reduce la tăcere virtuală pe toți cei care îi critică sau fac bășcălie de ei. Ceea ce este destul de smart și de periculos în același timp.
Tocmai d-asta e bine să fim foarte atenți ce cuvinte ne ies din tastatură pe rețeaua markzuckerbiană. Sunt sigur că orice individ care este suficient de destupat la minte și la ochi să vadă cât de nociv este PSD-ul, poate fi și suficient de inteligent să-și scrie opiniile într-un mod “diplomato-acceptatdefacebook”.
Revenind la fratele Julică, omul s-a ales aproape cu mai multe suspendări de cont pe Facebook decât are Dragnea dosare penale. Chestie care l-a pus într-o situație delicată, el fiind dependent de canalul respectiv ca să mai producă bani de țoale d-alea scumpe de burghez de care își ia el de obicei.
Cumva din toată situația asta neplăcută, a ieșit la iveală acel lucru pe care îl are Julică mai de preț pe interneții ăștia, super-comunitatea lui formată din oameni mișto. Oameni care au decis să îl ajute ducându-i mai departe postările cu ajutorul propriilor conturi de Facebook, sub hashtag-ul #alaturidejulius. Mai exact, Julică a făcut un grup de Whatsapp unde ne alimentează cu statusuri, iar noi le postăm pe conturile noaste. Mă rog, eu încă nu am făcut asta, dar o să o fac, iar articolul ăsta este un soi de prim pas. :)
Chestia asta cu postările lui Julius care zboară din post în post pe câmpia markzuckerbiană este o picătură din esența solidarității care face rețeaua asta socială atât de puternică și de mare. Desigur, alături de narcisism și de dopamina secretată când apare notificarea aia că ai primit un like.
În încheierea articolului, o să las un citat dintr-ale lui Julică:
“Dacă nu mai pot posta pe pagina mea, va trebui să mă mulțumesc cu restul facebook-ului” – Julius Constantinescu
1 comentariu Adaugă comentariu