Am văzut aseară The Great Gatsby, cel din 1974. După ce îl văd zilele astea și pe cel din 2013, o să fac un articol pe Mariciu.ro de o să vă doară capul. Șmecher rău “Gatsby-ul din ’74”. Îl recomand ca pe un whisky din același an.

Durează vreo două ore și jumătate, o lungește mult pe mici detalii (cum stinge un personaj țigara, cum pică apa pe burlan), dar per total este o mică operă de artă, în ciuda notei mici (6.2) de pe IMDb

Ah.. să nu uit, Robert Redford a fost la vremea lui un tanc de actor, un actor pe care Brad Pitt îl copiază extrem de mult. Așa, offtopic.

 Revin cu un articol baban după ce văd The Great Gatsby 2013:

3 comentarii Adaugă comentariu

  1. Eu l-am văzut aseară pe cel din 2013. Chiar reprezintă o experiență, de-a dreptul! Ca să-l carcterizez repede, m-aş rezuma la foarte mult suspans, momente în care exclami “f*ck logic!”, muzică demenţială, atitudine şi întâmplări imprevizibile. Timp de 2 ore şi-un pic stai cu teama şi de a întoarce capul să nu cumva să pierzi câteva clipe care ar putea face conexiunea între alte două momente. Nu există momente mai mult sau mai puţin importante; totul are aceeaşi valoare de la început la sfârşit: ai ratat 1 minut, ai pierdut firul. :D

    • #2

      @Irina, bun! Mă bucur să aud asta. Mâine, cel târziu, mă prezint în sala de cinema. :D

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.