Am avut o pandemie care ne-a ținut în șah timp de doi an, după care a început războiul la o aruncătură de băț de țara noastră, iar economia se resimte din plin din cauza asta. În ultimele șase luni s-au strâns multe dileme legate de banii noștri. Nu trece zi să nu mă întreb ce urmează și ce pot face în prezent cu banii mei ca să fiu bine în viitor.

Partea bună e că multe dintre întrebările mele au acum și răspunsuri, asta pentru că BCR a lansat o platformă unde încearcă să răspundă cu ajutorul specialiștilor celor mai frecvente dileme din zona financiară, dileme ridicate cu precădere în ultimele luni. BCR le răspunde oamenilor la întrebările despre finanțele proprii și despre evoluția economiei în următoarea perioadă.

Pe lângă asta, BCR încearcă să combată dezinformarea de tip Fake News Financiar care curge pe interneții românești. Bănuiesc că ați văzut și voi panica și haosul de la pompele de benzină sau de la casele de schimb valutar, panică și haos care au fost create artificial de zvonurile aruncate pe rețele sociale în căutare de like-uri și de atenție.

Sunt sigur că la fel ca și mine sunt mulți oameni care, în special în perioada asta tulbure, se întreabă în ce direcție se îndreaptă lucrurile și ce pot face cu banii pe care îi au să resimtă cât mai ușor schimbările economice. Se vorbește din ce în ce mai mult despre o criză mai mare decât cea din 2008. Inflația este la 10%. Prețurile cresc. Social media te bombardează cu multă informație, uneori falsă. Pur și simplu te învârți pe toate părțile în căutarea unor răspunsuri și a unor soluții. Dacă ai putea să captezi energia consumată de tine în tot procesul ăsta, probabil ai avea o casă independentă energetic. :)

În articolul de față, am selectat câteva dintre întrebările și răspunsurile care mă interesează pe mine, însă dacă aveți alte întrebări care vă macină, puteți intra pe platforma oamenilor de la BCR, unde veți primi răspunsurile de la experții financiari, care sunt acolo să demitizeze fenomenul de tip FAKE NEWS din jurul banilor. 

E înțelept să ai „bani în casă” în eventualitatea unei crize? 

Banii cash sau “în casă”, mai ales în sume mari, sunt expuși riscului de furt. În esență ar trebui să avem un fond de rezervă, adică o suma de bani lichidă, în conturile bancare, conturile de economii, depozite sau sub alte metode de păstrare, pentru perioadele dificile. Ideal, fondul de rezervă ar trebui să acopere 3-6 salarii lunare. Din acești bani, putem să păstrăm asupra noastră o suma mică de bani cash, dacă acest lucru ne face să ne simțim mai confortabili.

Scot banii cash din bancă sau mai bine îi țin în contul bancar? 

Locul cel mai sigur în care poți ține banii, chiar si in contexte dificile, este la bancă. Banii tăi sunt garantați și disponibili oriunde în lume. Amintește-ți că cele mai mari probleme le-au avut refugiații din Ucrania, de exemplu, care au venit doar cu cash asupra lor. Banii din conturi îi poți folosi, cu ajutorul cardului, oriunde în lume. Putem să păstrăm asupra noastră o suma mică de bani cash, dacă acest lucru ne face să ne simțim mai confortabili.

Cât de siguri sunt banii mei din conturile curente, de economii sau depozite?

Banii tăi sunt la adăpost la bancă și disponibili oriunde în lume, fiind protejați atât de sistemele bancare, cât și asigurați prin Fondul de garantare a depozitelor bancare din România, în limita contravalorii de 100.000 de euro.

Să plătesc mai repede un credit sau să păstrez economiile? 

Focusul tău ar trebui să fie pe constituirea unui fond de urgență (3-6 salarii puse deoparte) și creșterea procentelor din venituri pentru economii și investiții pentru avea o plasă de siguranță în cazul în care apar cheltuieli sau situații neprevăzute. Prin urmare, este indicat să păstrezi și chiar să-ți crești economiile și investițiile. 

De ce sunt dobânzile atât de mari la băncile din România pentru creditele ipotecare sau pentru cele de consum?

Nivelul dobânzilor depinde, printre altele, de doi factori cu impact important în Romania. Unul este rata inflației, care influențează dobânzile din piață, luate drept referință pentru nivelul dobânzilor practicate de băncile comerciale. Al doilea este așa-numitul “cost al riscului” care în România a fost în scădere în ultimii ani, dar care, comparativ cu alte țări, rămâne unul mai ridicat datorita veniturilor și averii medii mai scăzute în România față de alte țări UE.

De ce sunt dobânzile la credite atât de mari, pe când cele la economii și depozite sunt atât de mici? 

Sunt cel puțin două aspecte care trebuie luate în considerare. În primul rând, faptul că un depozit bancar este un instrument de economisire pe termen scurt și care comportă un risc scăzut. În schimb, un credit se acordă, de cele mai multe ori, pe termene mai lungi și comportă un risc de neplată din partea celui care se împrumută. Orice persoană care face un credit depinde ulterior de o serie întreagă de factori specifici propriei sale vieți (job, sănătate, etc), dar și de factori macroeconomici. Un împrumutat care în vremuri bune obține venituri suficiente pentru acoperirea ratelor își poate vedea veniturile diminuate independent de performanța sa în cazul unei recesiuni economice, spre exemplu. 

Atât riscul de termen lung, cât și riscul de neplată (riscul de credit) sunt suportate de bancă, iar reglementările actuale obligă orice bancă comercială să cuantifice aceste riscuri și să pună deoparte rezerve de capital – “bani albi pentru zile negre”, cum se spune în popor. Toate acestea implică niște costuri suplimentare pe care le comportă activitatea de creditare. 

Băncile nu pot acorda un credit dacă nu exista o probabilitate mare ca acel împrumut să fie rambursat, pentru că băncile lucrează cu “banii clientului”, adică ai deponenților, și au obligația de a avea grija de acei bani. Ori agenții economici și populația României au, în prezent, nevoi de finanțare care implică riscuri mai mari decât își poate asuma o bancă, respectiv deponenții ei.

În al doilea rând, ritmul în care economisirea a crescut în România în ultimii ani a depășit cu mult ritmul în care a putut crește creditarea. Astfel s-a ajuns în situația în care acumularea de depozite e mult mai mare decât cea de credite și inclusiv față de ceea ce poate fi plasat în titluri de stat. Raportul dintre depozitele populației și agenților economice și creditele acordate sectorului privat, ambele denominate în lei, era, spre exemplu, de 78% la finele lunii februarie 2022, conform datelor BNR. Fiind vorba de un “exces de depozite”, nu există o presiune de creștere a dobânzilor la depozitele bancare într-un ritm similar cu creșterea dobânzilor interbancare sau a dobânzii de politică monetară a BNR. 

Euro sau lei, cum e mai bine să-mi țin banii? 

Pentru moment, trebuie să știi că leul a fost în ultimii ani una dintre cele mai stabile monede în regiune în raport cu euro. Decizia de a ține economiile in lei sau euro trebuie să țină cont atât de obiectivele economisirii, cât și de principiul diversificării.

Cum să-mi țin economiile, în lei sau valută?

În primul rând, este important este să ai economii și investiții diversificate, astfel încât orice situație politică sau geopolitică să nu afecteze atât de mult banii pe care îi economisești sau pe care îi investești. În al doilea rând, trebuie să știi pentru ce dorești să folosești banii respectivi, care e obiectivul pentru care economisești sau investești, atât pe termen scurt, cât și mediu sau lung.

Ce fac dacă vreau mai mult de la banii mei strânși prin economii? Dobânzile la depozite și conturile de economii sunt foarte mici.

E adevărat, inamicul din umbră al banilor noștri este inflația. De exemplu, dacă ții banii cash sau în contul curent, inflația îti va eroda în timp economiile, adică banii tăi vor valora mai puțin. 

Pentru a contracara această evoluție, poți apela la investiții financiare. Astfel de intermediere se poate realiza prin piața de capital (respectiv bursa de valori), fie prin investiții directe în instrumente de tipul acțiunilor sau obligațiunilor emise de entități private și listate la bursă, fie prin investiții în fonduri mutuale specializate în tranzacționarea acțiunilor și obligațiunilor.

Produsele de investiții sunt un instrument eficient pentru a preveni efectele inflației. Îți poți pune banii să muncească pentru tine, investindu-i, iar construcția unui portofoliu investițional diversificat îți va asigura o gestiune eficientă a rezultatelor investitionale. Alternativele sunt multiple, iar un portofoliu diversificat ar trebuie să acopere cel puțin marile clase de active reprezentate de acțiuni și obligațiuni.

În ce să investesc dacă vreau să mă apuc? 

În general un portofoliu diversificat se comportă mai bine din punct de vedere raport volatilitate/randament comparativ cu unul care are de a face cu o singură clasă de active sau care e expus la o singură zona geografică ori industrie. 

Astfel că răspunsul la întrebarea care este produsul potrivit pentru tine îl ai doar TU și este influențat 100% de apetitul tău de risc și de orizontul de timp în care vrei să fii investitor. Abordarea profesionistă ar fi portofoliul diversificat și un comportament investițional adecvat pe parcursul investiției. 

Un comportament investițional adecvat presupune, în principal, planificarea pe termen lung cu obiective clare în spate. Așadar: 

Stabilește obiective pentru care investești. 

Gândește-te ce limitări ai (de ex. ai nevoie de bani peste 5 sau 10 ani) 

Cât vrei să investești în fiecare luna? 

Ce risc ești dispus să accepți? 

Păstrează o perspectivă pe termen lung (corelată cu obiectivele). Istoria ne-a arătat că este bine să îți păstrezi statutul de investitor pe termen lung și să continui să investești în mod regulat. Trebuie să ai în vedere că, atunci când investești, banii tăi intră în economia reală. Împrumuți bani atunci când cumperi obligațiuni și devii proprietar de businessuri atunci când investești în acțiuni. Economia reală este influențată de diferite evenimente, unele cu impact pozitiv, altele cu impact mai puțin pozitiv care aduc incertitudini, cum sunt războaiele, pandemiile sau alte evenimente majore. Economia reală se ajustează la noile evenimente și astfel pot apărea perioada de volatilitate. Perioadele de volatilitate sunt, în schimb, des întâlnite, iar pe termen lung acestea s-au dovedit de cele mai multe ori a fi oportunități investiționale. 

Trebuie să ai în vedere în același timp și faptul că rezultatele performante din trecut ale unui produs de investiții nu reprezintă o garanție a celor din viitor.

Am auzit că toată piața e în scădere, așa ca trebuie să-mi retrag și eu toate invesțiile, nu? 

Volatilitatea în perioade dificile este absolut normală. Istoric vorbind, diversificarea portofoliului de investiții și urmărirea țintelor financiare pe termen mediu și lung pot să te asigure că beneficiezi de active care performează. Atunci când volatilitatea pieței crește și este greu de controlat, cel mai bine e să îți păstrezi răbdarea și să te asiguri că ai un portofoliu consistent, adaptat apetenței de risc proprii. În același timp, trebuie știut că în perioadele de volatilitate apar și oportunități de investire. Există active ale căror prețuri scad mai mult pe fond emoțional și mai puțin din motive fundamentate economic.

Este aurul o investiție bună?

Aurul reprezintă o investiție care, parte dintr-un portofoliu, oferă un mare beneficiu de diversificare, mai ales în perioade de tensiuni geopolitice și de creștere a inflației. Trebuie să știi însă că aurul înregistrează câteodată fluctuații destul de mari de preț.

Cum va evolua indicele ROBOR? 

Există mai mulți factori care influențează creșterea ROBOR, de la creșterea inflației, scăderea lichidității din piață și incertitudinea în ceea ce privește politicile economice pe care le adoptăm. În contextul actual, pe fondul conflictului din Ucraina, ne așteptăm la o creștere susținută a ROBOR, determinată de piață, respectiv de cererea și oferta de lei între bănci. 

Astfel, dobânda ROBOR la 3 luni ar putea crește spre 5,75-6,00% la finalul acestui an și să scadă ușor în 2023. ROBOR la 6 luni o estimăm la un maxim de 6,00%-6,20% în acest an și mai mică în 2023. În anumite momente, dobânda de politica monetară a BNR va avea o relevanță mai scăzută și cea care va conta va fi dobânda la facilitatea de creditare a BNR, în prezent de 4,75% și pe care o prognozăm la 5,50% începând din trimestrul al treilea. Dobânzile înalte vor preveni deprecierea abruptă a leului și ele se vor resimți în economie, atât pe partea de creditare, cât și de depozite.

Ce se va întâmpla cu cursul leu-euro în contextul actual?
Vom vedea presiuni de depreciere asupra leului, alimentate de dezechilibrul extern și creșterea prețurilor la materiile prime importate, dar ne așteptăm la o evoluție limitată și treptată, în linie cu tendința din ultimii ani. Nu estimăm implicații notabile asupra cursului de schimb, acesta va fi mai degrabă stabil, prin urmare temerea că moneda noastră s-ar devaloriza foarte mult este una pripită, ținând cont de evoluția actuală a pieței. 

Vine o criză economică? 

Incertitudinea prognozelor economice este ridicată, iar în acest moment ajustarea acestora se poate face doar mergând pe mai multe scenarii, care implică situația războiului din Ucraina și efectele sale economice. Analizele noastre macroeconomice arată că România va avea o creștere mai lentă, cu o inflație mai mare decât cea preconizată.

Prețurile au tot crescut în ultimele luni, în urma războiului. La ce să mă aștept? 

Ne așteptam la creșteri de preturi, nu doar din cauza războiului, dar și din cauza creșterii preturilor materiilor prime. Mare parte din creșterea prețurilor a trecut deja, mai ales au fost implementate măsuri guvernamentale de temperare a majorării prețurilor produselor energetice. 

În mod normal, cererea are o anumită elasticitate în funcție de preț (diferită în funcție de bunul de consum). Elasticitate mai mare există la bunurile care intră în categoria de dorințe, să zicem nu indispensabile. Atunci când, la această categorie de bunuri crește prețul, lumea nu mai cumpără, oferta rămâne nevândută, iar prețul se ajustează până la un nivel la care se echilibrează raportul dintre cerere și ofertă. În schimb, la prețurile alimentelor de bază, elasticitatea este mai mică pentru că, în principiu, este ultimul lucru pe care îl poți tăia de pe lista de cumpărături. 

De ce odată ce s-a scumpit ceva este foarte greu să revină la prețul de dinainte sau să se ieftinească? 

La nivel teoretic, creșterile de prețuri pot fi urmate sau nu de scăderi în viitor, în funcție de mai mulți factori: gradul de volatilitate istorică a prețurilor respective, aici având că exemplu legumele, fructele și ouăle, care în mod tradițional variază mult și în sus și în jos, elasticitatea cererii în funcție de preț, influența cursului de schimb asupra categoriei respective de bunuri, știut fiind faptul că o depreciere a leului conduce de regulă la scumpiri imediate, pe când o apreciere este mai puțin resimițită în scăderi ale prețurilor.

Pentru finalul acestui an estimăm însă o rata a inflației de peste 10%. Daca luăm în calcul măsurile guvernamentale recent anunțate, de sprijin a populației pe zona energiei electrice și a gazelor naturale, întrevedem chiar și posibilitatea unei inflații mai scăzute. O inflație mai scăzută înseamnă tot creșteri de prețuri pentru populație, dar mai mici.

Cum va evolua economia României în perioada următoare?

Este posibil ca anul 2022 să fie caracterizat de încetinirea creșterii economice, persistența inflației ridicate și o depreciere graduală și mică a leului. Credem că avansul economiei din acest an va fi de 2,8%, sub cel de anul trecut de 5,9%. Nu doar conflictul din Ucraina afectează creșterea economică, aceasta fiind oricum în încetinire și înainte de precipitarea evenimentelor în luna februarie. 

Rata anuală a inflației o estimăm la 10,4% în decembrie 2022 și 4,9% în decembrie 2023. O mare parte dintre creșterile de prețuri energetice sunt exagerate și acestea se vor calma în viitor. Petrolul a scăzut deja spre 100 USD/bbl la mijlocul lunii martie de la aproape 130 USD/bbl. Curba de futures pe gaze naturale arată, totodată, scăderi în perioada următoare.

Ce înseamnă deprecierea monedei naționale? 

Deprecierea unei monede înseamnă diminuarea valorii unei monede, adică aceasta își pierde puterea de cumpărare. Când cursul EUR/RON crește, de exemplu de la 4 la 5, vorbim de o depreciere a monedei naționale față de euro, pentru îți trebuie mai mulți lei să cumperi un euro. Deprecierea cursului monedei naționale determină scumpirea bunurilor importate (crește inflația, etc), scade într-o anumită măsură puterea de cumpărare, oamenii scot mai mulți bani din buzunar să petreacă, de exemplu, o vacanță în Grecia, Italia (zona euro, în general).

Care va fi inflația în 2022?

Inflația este prognozată să ajungă în 2022 la peste 10%.  Ne așteptăm ca anul acesta inflația să erodeze venitul disponibil din cauza creșterii prețurilor pe fondul războiului din Ucraina. De asemenea, inflația va depăși creșterea medie de salarii, cu repercusiuni negative asupra consumului și, implicit, asupra creșterii economice. 

Într-o perioadă de criză, oare să-mi regândesc bugetul personal?

În perioadele de crize, e bine să crești procentul alocat investițiilor și economiilor. Dacă nu ai un fond de urgență de 3-6 salarii, e indicat să începi să-ți constitui unul. De asemenea, este util să reducem cheltuielile care nu sunt necesare, nu neapărat să le eliminam, ci mai degrabă să scădem procentual alocarea lor din buget. Regula ideala de împărțire a bugetului este 20/50/30, 20% pentru economii și investiții, 50% pentru nevoi și 30% pentru dorințe.

Ce pot face în cazul unei crize economice? 

În primul rând, să nu iei decizii financiare pripite, să-ți adaptezi adaptezi obiectivele, să rămâi consecvent în ceea ce privește economisirea și să-ți diversifici investițiile. Nu uita de regula 50/30/20 de organizare a bugetului personal: 50% din veniturile tale trebuie să meargă pe nevoi (facturi, utilități, rate, etc), 30% pe dorințe (vacanțe, plăceri, gadgeturi) și 20% în zona de economii și investiții. Iar atunci când îți intră salariul, începe întotdeauna cu cei 20%. E important ca, indiferent de existența unei crize, să începi construcția acestei zone de economii cu prima cărămidă: o plasă de siguranță de cel puțin 3 salarii, ideal 6, puse deoparte.

 

În încheierea articolului vreau să vă invit să intrați și voi aici și să puneți întrebările voastre, în caz că nu găsiți deja răspunsurile acolo. 

Eu, de exemplu, eram foarte curios la începutul războiului din Ucraina vizavi de ce faci cu banii din conturi în caz că începe războiul, iar trei dintre întrebările pe care le aveam atunci au și răspunsuri pe platforma oamenilor de la BCR. Le găsiți mai jos:

 

Am auzit că trebuie să-mi scot cât mai mulți bani cash în caz că băncile nu vor mai funcționa? 

Răspuns: Cel mai sigur loc unde pot fi ținuți banii este la bancă. Banii tăi sunt garantați și disponibili oriunde în lume. Sistemul bancar din România este stabil, iar războiul din Ucraina ne-a arătat că, indiferent cât de dificilă e situația geopolitică, cardurile si sistemele funcționează, iar oamenii au acces la banii lor din cont prin intermediul cardurilor și aplicațiilor de mobile & internet banking. Important e să avem un fond de urgență format din 3-6 venituri lunar, de care să putem dispune imediat în caz de nevoie. Restul de bani trebuie ținut în instrumente cât mai diversificate.

Pot folosi banii mei din conturi oriunde în lume, dacă țara intră în război?

Da, atât timp cât sistemele băncii și comunicațiile sunt în funcțiune. În cazul în care infrastructura de bază este afectată, băncile au în general variante alternative, de rezervă, pentru a menține sau restabili funcționarea normală a serviciilor de bază. 

Experiența războiului din Ucraina a arătat, încă o dată, că cetățenii refugiați și-au putut folosi cardurile fără probleme oriunde în lume, fără să întâmpine probleme. Oamenii au putut scoate bani de la bancomate, în moneda locală, chiar dacă acestea erau emise în moneda țării de proveniență și au putut plăti fără probleme la magazine sau la stațiile de alimentare. În schimb, cele mai mari dificultăți în utilizarea banilor le-au avut cei care i-au ținut și au venit cu ei cash, deoarece nu i-au putut schimba decât extrem de limitat.

Pot să-mi folosesc aplicațiile de internet și mobile banking, dacă țara intră în război?

Da, atât timp cât sistemele băncii și comunicațiile sunt în funcțiune. În cazul în care infrastructura de bază este afectată, băncile au în general variante alternative, de backup, pentru a menține sau restabili funcționarea normală a serviciilor de bază. Experiența războiului din Ucraina a arătat, încă o dată, că cetățenii refugiați și-au putut folosi aplicațiile și cardurile fără probleme oriunde în lume, fără să întâmpine probleme.

 

Acest articol este făcut în colaborare cu BCR ca parte din campania lor în care vor să răspundă celor mai frecvente dileme din zona financiară ridicate cu precădere în ultimele luni.

1 comentariu Adaugă comentariu

  1. #1

    De ce sunt dobânzile la credite atât de mari, pe când cele la economii și depozite sunt atât de mici?
    – pentru ca sunt foarte multi bani disponibili pe piata. Statul asigura finantarea bancilor la un cost mic iar bancile nu sunt interesate sa atraga bani de la populatie (cu un cost mai mare decat cel pe care il platesc pentru banii primiti de la stat/BNR). Statul face asta ca sa isi plateasca cheltuielile (banii dati la banci se intorc la stat prin imprumuturi catre stat; mecanismul e facut sa impiedice cat de cat statul sa face ce vrea dar totusi statul a gasit o portita sa fenteze restrictiile), majoritar cele cu salariile bugetariilor si costurile de functionare curente si ceva investitii. Facand asta statul distorsioneaza piata creand practic o noua taxa – diferenta dintre dobanda pe care o primesc de la banci si dobanda potentiala. Rezultatul e inflatie intarziata si scaderea cursului valutar. In vremuri bune e un lucru bun care sprijina exportul – dar oricum ramane o taxa ascunsa.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.