Închide

Ce vrei să cauți?

Despre artiști și asocierile de imagine

De când mă știu am avut o repulsie sinceră față de artiștii români de masă: Animal X, Andre, Simplu, Corina, Sore etc. Toți au un aer greu de prostie și îmi dau o stare de nervozitate prin simpla lor prezență luată cu copy-paste de la artiștii străini. Nu au autenticitate, 99% dintre ei nu își compun piesele sau scriu versurile, nu au credibilitate, nu au un mesaj pentru mine. Drept urmare, fug de lălăiala lor ca de orele de Măsurări Electrice și Electronice din liceu.

Am iubit mereu hip-hop-ul/rap-ul românesc. Pentru poezia lui, pentru autenticitatea născută din îmbinarea culturii americane cu realitatea românească, pentru caterinca lui, pentru agresivitatea înrădăcinată în frustrare, pentru faptul că omul din spatele microfonului era o imagine credibilă și transmitea un mesaj, nu o lălăiala clasică de tipul “te iubesc, hai să facem dragoste într-o barcă, sub clar de lună!”.

De aici și aprecierea față de artiștii de hip-hop și rap, pentru imaginea lor, pentru integritatea lor. Nu am auzit vreodată să cânte vreunul dintre ei la concertele electorale, cum fac maimuțele pop. BUG Mafia și Paraziții sunt două dintre formațiile românești de rap care au avut oferte grele, de sute de mii de euro pe masă, ca să cânte în astfel de concerte. Oferte care au primit un mare jet de fiecare dată.

Integritatea asta și imaginea le permite să facă ceva cașcaval și cu țoale (Paraziții vând tricouri la concerte, BUG Mafia are shop, Okapi are shop, Deliric & CTC au porcshop. Cine pana corbului bătrân ar cumpăra și purta tricouri cu Smiley sau Alex Belea?

Totul se duce de râpă, însă, în momentul în care au loc asocieri de imagine care nu-și au rostul. Cum ar fi Guess Who, care a intrat în hora “Dă-o tare” cu Cabron și Smiley. Da, exact, Cabron zis și Viva Mamaia. Astfel de asocieri de imagine nu aduc beneficii decât unei singure părți, în cazul de față Cabron și Smiley. Smiley care de-a lungul timpului și-a bibilit imaginea și prin asocierile cu Uzzy și Cheloo. Pentru prima asociere Cat Music plătind “Casei” o sumă generoasă de bani, asta pentru că, tati, Mafia nu iese niciodadă în pierdere.

Cam într-o situație asemănătoare se află acum, din punctul meu de vedere, DOC, care a trecut de ceva timp în curtea celor de la HaHaHa Production. Un rapper cu o imagine impecabilă intră într-o familie în care până de curând era și Alex Velea (despre care se zvonește că s-a rupt de ceva timp de HaHaHa ca să pună bazele propriei întreprinderi). Ghiciți imaginea cui are de suferit? Pe de-o parte, DOC va avea acces la un target mai numeros, concerte mai dese și, eventual, cașcaval pe măsură. Dar, pe de altă parte, oare targetul numeros va fi în stare să se concentreze la textele lui DOC? Timpanul unor gigei obișnuiți cu așa ceva va reuși să digere așa ceva? Că dacă DOC va coborî ștacheta și va presta sub ce a făcut până acum, doar ca să înțeleagă gigelul textul, fanul care plătea bilet în Silver Church la concerte și lansări o să se reorienteze.

Până una alta, HaHaHa Production se întărește ca Titus Steel, Smiley e atât de pe val încât cercetătorii britanici au numit valul după el, iar rapul românesc se cam diluează din cauza transferurilor și asocierilor de imagine cu muzica pop.

Îmi e dor de un album BUG Mafia, îmi e dor de un album Paraziții.

facepalm

Articol împins de la spate de colaborarea lui Deliric cu Smiley pentru cel mai proaspăt Nimic Nou (#13). Altă asociere care mă sperie, oricât de reușită și caterincă ar fi piesa.

Abonare la newsletter

Primesti pe email cele mai noi articole.

4 comentarii Adaugă comentariu

    • #2 Comentariu nou

      @Cismaru, nu am cum, coane! Pentru că tocmai ce m-a prins și pe mine. :))

  1. Teoretic, ai dreptate. Practic, nu poti sa-i judeci. E fix ca in politica. Exista partide de nisa, de o anumita orientare, care vizeaza un public specific si care cu scorul facut de pe urma acelui public nu-si propun decat sa fie la masa resurselor. Nu vioara intai, dar sa fie. Daca vor mai mult trec catre un partid catch-all. Cam cum a fost cu Antonescu dupa 2009. Cu Revolutia Bunului Simt a luat 20 si ceva %. Ca sa fie presedinte si ca sa fii in prima linie a guvernarii ai nevoie de mai mult. In consecinta iti schimbi strategia, iti modifici putin si mesajul, renunti voit la o parte din fostul public, care n-o sa te mai voteze dupa ce iti schimb mesajul, dar noua strategia iti deschide usa catre un public mult mai mare, adicatelea cascaval mai mult. E fix la fel si cu baietii din industria muzicala :).

    • #4 Comentariu nou

      Adi, înțeleg perfect comparația ta și chiar nu-i judec. Trăgeam doar un semnal de alarmă că lumea hip-hop-ului/rap-ului începe să se dilueze, iar imaginea artiștilor hip-hop/rap are de pierdut în procesul de asociere cu artiștii pop.

Adaugă comentariu